Prima pagină   |   Harta site-ului   |    Flux RSS   |   Abonare la stiri prin email   |   Contacte   |   

   |   Text size:
     Română      English      Русский

 
 
 
 

 


Noutăţi și evenimente  »  Etica comunicării
Etica comunicării cu persoane care au diferite tipuri de dizabilitate

Fiecare om este în primul rând o personalitate, chiar dacă poate avea necesități specifice. În comunicare, atrage atenția în primul rând la om, nu la dizabilitatea acestuia. Înainte de a-i oferi cuiva ajutor, întreabă-l dacă are nevoie de acesta și în ce formă. Dacă persoana cu dizabilități singură te-a rugat să-i oferi ajutor, trateaz-o amabil și cu respect. Pentru această persoană ajutorul nu este un motiv de jenă sau de milă. În discuție cu o persoană cu dizabilități, adresează-te ei nu celui care o supraveghează/ajută/însoțește.

Nu începe dialogul cu o persoană cu dizabilități prin întrebarea „Ce s-a întâmplat?” sau „De ce mergi așa?”. Ea se va gândi că te interesează mai mult afecțiunea sa, dar nu personalitatea. Majoritatea oamenilor ușor pot vorbi despre problema sa, însă e nevoie de mai mult timp pentru a cunoaște omul. Nu hotărî pentru un om cu dizabilități privind participarea sa la o anumită activitate/proces de luare a deciziilor.

Fă click pe imagine pentru a vizualiza și a descărca Flyerul

Etica comunicării cu persoane slabvăzătoare și nevăzătoare:

  • Dacă o persoană nevăzătoare este ghidată de un asistent, salut-o nu doar pe ea, dar și pe asistentul acesteia;
  • Nu încălca spațiul ei personal;
  • La întâlnire, adrează-te către o persoană nevăzătoare după nume, prezintă-i pe toți oamenii care sunt cu tine;
  • Nu te teme să utilizați cuvântele „vezi” sau „ne revedem” în discuție cu o persoană nevăzătoare, aceasta singură le utilizează J;
  • Atunci când vrei să indici direcția, utilizează cuvintele: la stânga, la dreapta, în față, înapoi, deasupra, dedesupt, ci nu: acolo sau aici;
  • Atunci când însoțești o persoană nevăzătoare, oferă-i posibilitatea să te țină de braț, nu o apuca singur de braț;
  • În mers, fii cu un pas înaintea persoanei nevăzătoare;
  • Înaintea unui obstacol încetinește ușor pasul;
  • Explică caracterul obstacolului înaintea voastră: de exemplu, acum începe o scară în sus/jos. Fii concret! Strigătul „Fii atent!” nu spune omului aproape nimic. El nu va ști exact ce anume trebuie să facă: să oprească, să fugă, să sară sau să facă oricare altă acțiune;
  • Când oferi loc unui nevăzător, pune mâina lui pe speteaza scaunului/canapelei. Dacă speteaza lipsește, fă ca piciorul persoanei să atingă scaunul;
  • Nici într-un caz nu forța omul să se așeze și nu-l împinge din spate;
  • Dacă îi oferi locul în automobil, arată-i direcția în care este poziționat automobilul și pune mâina persoanei pe mânerul de la ușa automobilului;
  • Nu ridica vocea în discuții cu o persoană slabvăzătoare, dacă ea nu vede asta nu înseamnă că te aude prost;
  • Dacă persoana te întreabă la stație ce număr de tranport se apropie, nu încerca fără acordul ei să o împingi ca să intre în acel transport;
  • Animalele însoțitoare sau câinii ghizi ale nevăzătorilor sunt acolo pentru a ajuta. Nu iniția contact vizual cu acestea, nu le lăuda, vorbi, hrăni sau mângâia fără acordul prealabil al stăpânului;
  • Persoana slabvăzătoare poate avea nevoie de material printat cu șrift mare și clar, în culori contraste. Lumina trebuie să fie bună, dar nici foarte puternică.

Particularități de implicare în activități/traininguri a persoanelor slabvăzătoare și nevăzătoare:

  • Descrie cu voce tare tot ceea ce se întâmplă în sala de training. De exemplu, atunci când scrii pe tablă, poți plasa și niște desene pentru o vizibilitate mai bună a mesajului;
  • Mereu întreabă participanții dacă au dorința ceva să completeze sau să precizeze, deoarece în așa situații de regulă oamenii folosesc mimica;
  • Dacă ai posibilitatea, pregătește din timp materialul destinat lecturii în format mărit (pentru persoane slabvăzătoare) sau în format electronic (pentru a fi citit într-un program special). Poți să te adresezi după ajutor către organizațiile locale, care lucrează cu persoanele slabvăzătoare și nevăzătoare pentru ca ele să te asigure cu materiale în format Braille;
  • Folosește mai multe exerciții care ar implica lucrul cu mâinile, inclusiv cu folosirea sunetelor și atingerilor (de exemplu: teatrul, sculpturi vii, lucrul cu lutul);
  • Folosește culorile aprinse, care contrastează reciproc, pentru a marca ieșirea din încăpere. Mai bine de ales alb și negru. Excepție sunt culorile roșu și verde, care de un anumit grup de persoane cu dizabilități de vedere nu pot fi deosebite. Culorile contrastante vor ajuta mult persoanele cu vederea slabă să se orienteze mai bine în spațiu;
  • Nu folosi încăperi în care fonul este prea gălăgios (muzică, tehnică care lucrează, sunet de stradă etc.).

Etica comunicării cu persoanele care au probleme locomotorii:

  • Când stai alături de o persoană cu dizabilități, respectă spațiul privat, nu aginge/nu te rezema de scaunul ei rulant/bastoane/alte echipamente ajutătoare. Acestea fac parte din spațiul privat al persoanei;
  • Când discuți cu o persoană aflată în scaun rulant sau, cu atât mai mult, dacă o filmezi/fotografiezi, încearcă să te poziționezi față de ea la același nivel. Dacă nu este posibil, încearcă să te apropii de ea, astfel încât persoană să nu trebuiască să-și încordeze gâtul pentru a stabili cu tine contactul vizual;
  • Nu lăsa obstacole în fața rampelor pentru utilizatorii de scaun rulant (flori, scaune etc.);
  • Ține obiectele la nivel accesibil pentru o persoană utilizatoare de scaun rulant, asigură-te că în fața acesteia nu sunt obstacole care îi îngrădesc calea;
  • Nu apuca de braț fără voie o persoană care merge în cârje, cu ajutorul mâinilor ea își menține echilibrul;
  • Când saluți o persoană cu dizabilități, dacă vrei îi poți strânge mâina. Persoanele cu proteze ale membrelor superioare de cele mai multe ori practică salutul cu mâina;
  • Dacă podeaua este udă, plasează la vederea tuturor semnul corespunzător. În perioada de viscol sau ploi, plasează în prag covoraș special antiderapant.

Particularități de implicare în activități/traininguri a persoanelor cu probleme locomotorii:

  • În traininguri/activități vei avea nevoie de mai mult timp, în cazul unor deplasări de la o sală la alta, de exemplu, de plecare la masă/afară;
  • Asigură-te că camera de baie și spațiul pentru training sunt accesibile pentu persoanele cu dizabilități locomotorii. În caz că este lift, asigură-te dacă el funcționează și este accesibil (are intrare sufiecient de largă să încapă un om în scaun rulant);
  • Amplasează materialele utile (anunțuri, Flipchart, computerul, hârtia, stilourile) la un nivel comod, de la care un om în scaun rulant să le poată ușor accesa, fără să apeleze la ajutorul cuiva;
  • Dacă în timpul trainingului, participanții vor trebui să petreacă timp îndelungat în picioare, pregătește din timp scaun pentru cei care obosesc să stea în picioare sau să meargă. Dacă sunt planificate deplasări îndelungate, ia câteva scaune rulante pentru participanții cu dizabilități, care ar putea obosi să parcurgă acest drum pe jos, asigură-te cu voluntari;
  • Dacă în grup sunt persoane care au probleme cu mobilitatea membrelor, gândește-te la mișcări alternative. De exemplu, în loc ca participanții să ridice mâina/să sară, ei vor da din cap.

Etica comunicării cu persoane care au deficiențe de auz:

  • E absolut normal ca persoanele cu deficiențe de auz să utilizeze limbajul mimico-gestual, să comunice în formă scrisă sau orală. Unii din ei pot citi după buze. De aceea, evită mestecatul gumei, nu fuma și nu acoperi gura cu palma în timpul discuției cu persoana;
  • Mai bine de întrebat persoana ce formă de comunicare preferă, înainte de a începe cu ea dialogul;
  • Dacă vorbești cu persoana și apelezi la ajutorul unui interpret în limbajul mimico-gestual, menține în continuare contactul vizual cu interlocutorul tău. Nu-l ignora!
  • Interpretul în limbajul mimico-gestual nu ia decizii în locul persoanei, ci doar o ajută să comunice cu alți oameni, nu bloca calea de comunicare dintre cei doi;
  • Înainte de a discuta cu o persoană cu deficiențe de auz, atrage-i atenția asupra ta;
  • Dacă persoana nu te aude, asta nu înseamnă că nu te vede;
  • Dacă persoana nu înțelege ce spui, încearcă să reformulezi cele spuse, nu repeta fraza de mai multe ori.

Particularități de implicare în traininguri/activități a persoanelor cu deficiențe de auz:

  • În activitate va trebui să incluzi mai mult timp pentru discuții, pentru ca interpretul în limbajul mimico-gestual să reușească să transmită informația persoanei;
  • Toată informația trebuie să fie cât mai vizuală;
  • În timpul discuțiilor în grup, înțelege-te cu persoana ce fel de semn să dea dacă dorește să-și expună opinia.

Etica comunicării cu persoane care au deficiențe de vorbire:

  • Acordă-i toată atenția. N-o întrerupe și nu continua în locul ei fraza. Nu te preface că înțelegeți, dacă nu este cazul. Pur și simplu roag-o să mai repete fraza. Dacă totuși nu ești sigur că ai înțeles ce a vrut să-ți comunice, repetă cuvintele persoanei;
  • Dacă nici după asta nu ai înțeles, încearcă să găsești altă formă de comunicare dintre voi, de exemplu în formă scrisă;
  • O atmosferă liniștită va favoriza comunicarea dintre voi;
  • Ține minte! Prezența deficienței de vorbire încă nu înseamnă neapărat că persoana are probleme mai grave legate de dizabilitate. Nu te grăbi să faci concluzii privind abilitățile sale după primele lui cuvinte.

Etica comunicării cu persoane de statură joasă:

  • Plasează obiectele necesare în raza în care persoana singură să le poată accesa;
  • Nu fă gesturi prin care să dai dovadă de superioritate sau de grijă excesivă față de persoană, tutelând-o ca pe un copil (mângâierea pe cap etc.);
  • Încercearcă să comunici cu ea la același nivel al ochilor.

Etica comunicării cu persoane care au paralezie cerebrală infantilă:

  • Foarte multe din aceste persoane au vorbirea neclară și pot avea mișcări ale corpului necontrolabile. Uneori, din prin felul în care arată, ar putea crea impresia la cei din jur că vorbele lui nu neapărat pot fi luate în serios. Dar, nu este așa. Tratează oamenii simplu și cu respect.

Persoane cu sindromul Tourette:

  • Acești oameni pot scoate sunete sau emite gesturi, pe care nu le pot controla, de exemplu, pot avea tic nervos;
  • O parte din oameni cu acest sindrom pot involuntar să spună cuvinte indecente;
  • Dacă persoana cu acest sindrom emite diverse sunete în timpul vorbirii, pur și simplu așteaptă până va termina și apoi liniștit continuă discuția;
  • Cu cât acest om se va abține în mișcări, sunete sau vorbirea sa necontrolată, ea va deveni mai intensă. Oferă persoanei posibilitatea să iasă la un moment dat din încăpere, dacă e o ședință, ca să-și calmeze manifestările sindromului.

Persoane care trăiesc cu HIV (Virusul Uman Imunodeficitar) și SIDA (Sindrom

Imuno-Deficitar Achiziţionat):

  • Nu te poți infecta de la persoana cu sindromul SIDA de la o strângere a mâinii, deci nu te teme să te atingi de ea în timpul comunicării;
  • Dacă ai o infecție respiratorie ușoară, nu supune riscului pe alți oameni, mai ales știind că au virusul HIV, pentru ei riscul este mult mai mare.

Etica comunicării cu persoane care au dizabilitate de intelect:

  • Majoritatea acestor oameni nu sunt agresivi. Una din provocările lor de bază este atitudinea oamenilor față de ei;
  • Stresul îi poate influența nefast activitățile. Încearcă să eviți orice tip de stres în comunicarea cu dânșii;
  • Dizabilitatea de intelect se poate manifesta la oameni foarte diferit. Unii oameni pot fi extrem de energici, în timp ce alții pasivi. Manifestă respect față de om indiferent de situație. Întreabă-l dacă poți oferi vreun ajutor.

Particularități de implicare în traininguri/activități a persoanelor cu dizabilitate de intelect:

  • Acești oameni sunt de regulă foarte creativi, pentru că nu sunt limitați de normele sociale. Folosește jocuri și exerciții în care ei vor putea să-și deschidă acest potențial (teatru, dans, desene, colaj) ;
  • Dacă folosești prezentări, plasează în ele cât mai multe ilustrații, utilizează propoziții clare și scurte, care descriu o acțiune sau un termen.

Persoane cu dificultăți de învățare:

  • Deși au unele limătări, majoritatea acestor oameni au un grad mediu sau chiar mai sus de mediu de dezvoltare a intelectului. Asemenea tip de problemă poate să nu fie vizibilă la prima vedere, pentru că omul acționează adecvat;
  • Unii din ei pot avea probleme în lecturarea unui text, în acest caz oferă-i informația în formă verbală și lasă-i mai mult timp pentru înțelegerea textului scris;
  • Nu te mira dacă dându-i informația în formă verbală, persoana te roagă să o scrii și invers;
  • Persoana cu dificultăți de învățare se va concentra mai ușor dacă va lucra în liniște, fără oameni care merg în jurul lui, cu multă gălăgie, iar pereții au culori stringente.

Persoane cu traume cranio-cerebrale:

  • Acești oameni pot avea afecțiuni care nu sunt vizibile, de exemplu, omul poate să nu fie în stare să-și scrie numele, chiar dacă poate mișca mâina;
  • Această persoană poate să-și controleze cu greu impulsurile. Ea ar putea face comentarii neadecvate sau să nu înțeleagă că a obijduit pe cineva;
  • Dacă nu ești sigur că persoana te-a înțeles, întreabă-o dacă vrea să-i înscrii tot ce ați spus.

Persoanele cu dizabilități știu cel mai bine felul în care trebuie de vorbit despre dizabilitatea acestora. Oferă-i posibilitatea să-și exprime viziunea referitor la acest subiect. Comunicarea și schimbul de experiență dintre persoanele cu și fără dizabilități lărgește orizontul pentru ambele grupuri, crește respectul reciproc și dispar stereotipurile.

Persoanele cu dizabilități sunt oameni cu familie, lucru, ocupație, probleme și bucurii. Deși prezența dizabilității este parte din viața lor, asta nu înseamnă că ea determină pe om ca personalitate. Nu crea din acești oameni eroi sau victime! Orice persoană vrea să fie tratată cu respect și demnitate!

Sursa: https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-1527/NoBarriersNoBordersRU.pdf  

 



Noutăţi și evenimente  »  Etica comunicării

SUPORT IN ANGAJARE

 

HARTA ACCESIBILITĂȚII

 

CONTĂM PE SPRIJINUL ȘI IMPLICAREA DVS.

Crearea acestei rubrici are drept scop facilitarea angajării în câmpul muncii a persoanelor

cu dizabilități precum și recrutarea acestora de către potențialii angajatori.

Harta conține informații despre clădirile accesibile și neaccesibile din Republica Moldova. Pentru a afla mai multă informație, accesați rubrica Despre. Harta este modificată prin introducerea informației noi colectate de la cetățeni. Contăm pe implicarea DVS! Persoanele care primesc suport din partea Asociației nu achită pentru serviciile prestate. Deseori nu avem resursele financiare necesare penru a acoperi numărul mare de persoane care ni se adresează.
Citeşte mai mult... Citeşte mai mult... Citeşte mai mult...

 


Aceast web site a fost renovat grație suportului financiar acordat din partea Reprezentanței IM Swedish Development Partner, cu fonduri de la Sida și SMC (Consiliul Misiunii Suedeze).
IM/Sida/SMC nu împărtășește neapărat punctele de vedere și opiniile prezentate aici. Responsabilitatea aparține exclusiv autorilor.

© 2020 Asociația "MOTIVAȚIE" din Moldova   | Politica utilizare cookie și confidențialitate |  Site elaborat de WebDesign.MD
Total vizitatori unici: 716576 | Total ieri: 155 | Total azi: 50
PAGINA ÎN SUS