Incluziunea înseamnă șanse egale și responsabilitate
Ne bucurăm foarte mult că tot mai mulți angajatori sunt deschiși să poarte discuții despre incluziunea în câmpul muncii. Pentru noi este important nu doar faptul că acceptă să discute despre cum pot deveni mai incluzivi, ci și că își exprimă deschis temerile și reticențele cu care se confruntă.
Un astfel de exemplu a fost o discuție recentă cu un angajator, care ne-a mărturisit că are o anumită reticență atunci când se află în situația de a concedia o persoană cu dizabilitate. Teama lui era că, indiferent dacă motivul concedierii este unul real și întemeiat, persoana ar putea contesta decizia în instanță doar invocând faptul că are o dizabilitate.
În acest context, am reiterat un principiu pe care îl considerăm esențial: o persoană cu dizabilitate nu trebuie angajată din milă, ci pentru că are dreptul și capacitatea de a munci. Incluziunea nu înseamnă renunțarea la responsabilitate și nici la standardele profesionale. Dacă există necorespundere profesională, încălcări ale disciplinei muncii sau alte motive reale și documentate, legislația muncii se aplică tuturor, fără discriminare.
La fel cum angajatorul trebuie să-și îndeplinească responsabilitățile, să respecte legislația și să asigure condiții echitabile de muncă, la fel și angajatul cu dizabilitate are responsabilitatea de a-și îndeplini atribuțiile și obligațiile asumate prin contractul de muncă.
Această publicație este realizată cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) prin IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul prezentat și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.
